România și-a petrecut ultimii ani împrumutând bani mai ceva ca un jucător de păcănele care speră că următoarea rotire îi aduce jackpotul. Oficial, în 2023, datoria publică era de 49,3% din PIB (European Commission, Institutional Paper 275, 2024), dar cu deficitul bugetar pe steroizi și împrumuturile accelerate din ultimele luni, este aproape sigur că va creste peste 55,6% în 2024. Ce înseamnă asta pentru economie? Pe scurt: mai puține investiții, mai multe taxe și un viitor mai nesigur.
Deficit bugetar mare = Datorie și mai mare
În 2023, România a avut un deficit bugetar de 6,3% din PIB, iar Comisia Europeană estimează că nu va scădea sub 5,3% în 2024 (Eurostat). Asta înseamnă că statul cheltuiește mult peste cât încasează, iar soluția este una singură: împrumuturi.
Problema? Aceste împrumuturi nu sunt folosite pentru investiții productive, ci pentru acoperirea cheltuielilor curente, cum ar fi salariile bugetarilor și pensiile. În loc să construiască autostrăzi și spitale, România plătește dobânzi tot mai mari la credite. Costul împrumuturilor a crescut vertiginos, iar randamentul obligațiunilor românești este printre cele mai ridicate din UE (IMF Country Report No. 23/395).
Ce se întâmplă dacă datoria continuă să crească?
Dacă România își continuă drumul spre 60% din PIB datorie publică, vor apărea mai multe probleme:
- Costuri mai mari pentru împrumuturi → Ratingul de țară scade, iar România va trebui să ofere dobânzi mai mari pentru a atrage bani.
- Creșteri de taxe → Guvernul va căuta să-și acopere gaura fiscală prin TVA mai mare, impozite mai mari pe salarii sau taxe noi (cum a făcut deja în 2024 cu supraimpozitarea IT-ului).
- Scăderea investițiilor publice → Banii de infrastructură vor merge către plata datoriilor, iar drumurile și spitalele vor rămâne doar pe hârtie.
- Posibilă intervenție FMI → Dacă situația scapă de sub control, România va fi obligată să bată la ușa FMI, iar asta vine, de obicei, cu măsuri de austeritate.
Efectele asupra populației: Inflație, înghețări salariale și instabilitate
Inflația oficială a scăzut la 5,3%, dar prețurile din magazine arată altceva. Pensiile și salariile cresc cu frâna de mână trasă, iar Banca Națională ține dobânda ridicată, ceea ce înseamnă credite mai scumpe și rate mai mari (BNR, Raport Inflație, 2024). În plus, scăderea investițiilor în industrie și exporturi afectează locurile de muncă, iar firmele care nu primesc bani de la stat sunt obligate să facă concedieri.
România încotro?
Dacă nu vrea să ajungă o Grecie 2.0, România trebuie să-și regândească urgent politica fiscală. Tăierea risipei, reducerea evaziunii fiscale și o strategie clară de investiții ar putea salva economia de la prăpastie. Altfel, ne așteaptă ani grei, în care guvernul va jongla cu împrumuturile, iar românii vor simți tot mai mult presiunea unui stat care taxează tot, dar oferă tot mai puțin.
Hai noroc și să ne ajute economia să nu intrăm în faliment!
Ghelasie Neofitios explorează teme spirituale și culturale prin intermediul povestirilor și reflecțiilor sale. Într-unul dintre articolele sale, el relatează povestea unui tânăr căutător al adevărului, care se confruntă cu obstacole și amăgiri în drumul său către cunoaștere, evidențiind importanța discernământului și a perseverenței în fața dezinformării.
Leave a Reply